Omul, stăpân al naturii

Despre primari și alegeri locale.

Duminică, pe 27 septembrie 2020, locuitorii urbei au votat primarul pentru următorii 4 ani. În Târgu Bujor, l-au reales.

Despre primele alegeri și primii conducători ai orașului, ne povestește mai jos, doamna Flori Rodica Tighici Iacomi.

Omul, stăpân al naturii a fost dăruit să trăiască în comunitate, nu în singurătate.

În antichitate, pe teritoriul țării noastre locuitorii trăiau în triburi, iar către începutul Evului Mediu în grupări numite ginți. Din dorința de a fi mai puternice, mai durabile și mai bine apărate, aceste grupări s-au unit dând naștere satelor cu extindere mai mare sau mai mică.

Indiferent de mărime și denumire, aceste formațiuni erau constituite dintr-un neam cu grad de rudenie apropiat, din sânul căreia era ales conducătorul, persoana cea mai în vârstă cu o bună experiență în probleme legate de viață, care era capabil să fie și un bun judecător.

1448-JUDELE

În documentul de la 1448, iulie 15, pe actualul teritoriu al orașului Târgu Bujor sunt menționate seliștea Comănești, la gura Chinejei (satul Umbrărești), seliștea lui Radu și al lui Rădici (satul Moscu), unde este jude Aragoș.

În vechea organizare a țării, judele era un demnitar cu atribuții jud

ecătorești și administrative. Înrudit cu jude, era cuvântul judenii, care în trecut însemna sat.

Mai uzual a fost termenul de vornic, cu o largă circulație în popor, având calitatea de împuternicit al obștei pentru rezolvarea problemelor la ordinea zilei. Indiferent cum s-au numit conducătorii satelor, ei au avut sarcina de a administra teritoriul, de a judeca neînțelegerile și de a pronunța hotărâri, având grijă de paza și liniștea satului.

1864-PRIMARUL

Această formă de conducere a satului s-a menținut până în anul 1864, când, prin înființarea comunelor, se instituie funcția de primar. În acest context, organizarea și conducerea administrativă devin probleme de stat, care-și desfășoară activitatea pe bază de legi și hotărări. Termenul de primar înseamnă șeful unei administrații comunale. Conform legislației, alegerea primarilor are loc din patru în patru ani și se face pe baza votului secret.

De la primele începuturi s-a avut în vedere ca această funcție să fie îndeplinită de o persoană cu calități civice, morale și sociale, pentru a fi un exemplu grăitor în fața comunității. Depunerea candidaturilor în funcția de primar deveneau adevărate analize susținute prin luări de cuvânt din partea unor reprezentați ai obștei comunale.   Conform legii comunelor votată în anul 1864, sub semnătura domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în Principatele Române, anul 1865 marchează organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de primar. Alegerile erau organizate toamna, după strângerea recoltelor. La ordinea zilei era o zicală din popor: „Toamna se numără voturile”. În decursul anilor, alegerile de primari s-au desfașurat astfel:

 

1865- ILIE COȘNITESCU- Primar, comuna Umbrărești, originar din   comuna Crăiești -nu se știe nimic despre el

1876- ALECU PASTIA –Moșier în satul Umbrăresti, fost subprefect și Senator de Covurlui

1869 – MARDARE RANCIU – Un gospodar al satului Umbrărești, descendent dintr-un neam cu demnitate.

1872-1946 In 1872, satul Umbrărești pierde calitatea de comună și această funcție este preluată de Bujor.

Alegerile primarilor din cadrul obștei comunei Bujor:

După tradiție, primul primar al comunei al comunei Bujor a fost IONICĂ CĂLUIAN, gospodar din satul Golășei, în casa căruia a fost șisediul primăriei. Ar fi urmat apoi COSTACHE STANCU, descendent dintr-o familie tradițională, știută sub numele de “neamul stănculeștilor”.

1904- ANDREI STANCU, fiul,

În acest an s-a dat în folosință linia de cale ferată Galați-Golășei (vara). Primul tren a intrat in stația Lascăr Catargiu. La locomotivă, lângă mecanic, era prim-ministru Lascar Catargiu. Din unul din vagoane au coborât Maiestățile Lor, Regele Carol I și Regina Elisabeta a României. Primarul Andrei Stancu i-a primit tradițional cu pâine și sare, apoi pe jos s-au deplasat la Conacul moșierilor Ventura.

Funcția de primar a fost îndeplinită și de MIHALACHE VÂRGOLICI, un bun vrednic gospodar din satul Golășei. Anunțat că va primi vizita primului ministru Lascăr Catargiu-proprietar al moșiei Golașei, a pregătit o primire deosebită construind un arc îmbrăcat cu verdeață, pentru care a primit din partea vizitatorului o aspră muștruluială, care venise într-o vizită de lucru.  

La loc de cinste, se reține numele lui DUMITRU STANCU, fiul lui Andrei Stancu. A fost primar în trei legislaturi. A fost un vrednic gospodar al comunei Bujor, un om fără odihnă, apropiat de oameni, preocupat permanent să le îndeplinească cerințele. A avut doisprezece copii pe care i-a crescut și educat, ajutându-i să fie gospodari la casele lor. A rămas o sfântă icoană pentru cei care l-au cunoscut.

Un nume de referință este PETRACHE SÂRBU, fost primar al comunei Târgu Bujor. Muncitor, întreprinzător, bun gospodar și-a câștigat simpatia locuitorilor, iar numele său a fost așezat la loc de cinste în documentele de arhivă cât și în Pisania bisericii din Târgu Bujor.

La conducerea comunei a fost și IONEL HAGIU, tatăl poetului Grigore Hagiu. În anul 1946 prin fraudarea alegerilor de către P.C., puterea a intrat în mâna acestuia.

1946-1950 VASILE NIJLOVEANU și ANTON VÂRLAN

Până în 1946 alegerea primarului era o adevărata zi de sărbătoare. Mulți dintre votanți rămâneau în curtea școlii pentru a afla rezultatul alegerilor. Nu lipseau dintre votanți și doi-trei lăutari. Seara, la comunicarea câștigătorului, lăutarii dădeau tonul la ,,Mulți ani trăiască!”, după care cei prezenți se prindeau în Hora Unirii. În prima duminică după alegeri, primarul ales, participa la Slujba Liturghiei.

La sfârșitul slujbei se continua cu slujba Te-Deum, un moment de sfințire pentru primarul ales, rugăciune care se încheia cu ,,Mulți ani trăiască!” și cuvântul părintelui paroh Constantin Patriche.

va urma….

Împărtășește dragostea

Leave a Reply

Like our facebook page to receive future updates.