MEMORIA TRECUTULUI
Marele nostru om politic, istoric și gânditor revoluționar democrat român, Nicolae Bălcescu, definește istoria ca „cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul.”
O completare la această definiție o face Gheorghe Barițiu, ziarist și istoric român cu vederi democratice originar din Transilvania, care adaugă spunând: „istoria fără adevăr, își pierde toată însemnătatea, ea nu mai este istorie”.
Ca știință, istoria are o înaltă menire, aceea de a consemna în timp toate evenimentele petrecute într-o perioadă dată, cu privire la o țară, un popor sau diferite personalități. Această preocupare aparține specialiștilor în domeniu, adică istoricilor.
În evul mediu, termenul de istoric nu era uzual. În acea vreme se vorbea de cronicari care de fapt făceau același lucru, însă cu posibilități mai reduse. Termenul de cronicar își are originea în cuvântul grecesc „Chronos” care înseamnă „timp”. În literatura istorică română au existat cronicari ale căror nume se amintesc și în zilele noastre, dintre care îi menționăm pe Miron Costin și Grigore Ureche.
Ei sunt aceia care au urmărit atent evenimentele petrecute din punct de vedere istoric în timpul unor domnitori din Moldova sau Muntenia. Aceste descrieri istorice au ca titlu de carte cronica: „Cronica anonimă de la Putna”, „Cronica Buzeștilor”, „Cronica Ghiculeștilor”, „Cronica moldo-germană” – importantă cronică moldovenească din secolul al XV-lea, scrisă în limba germană care se referă la domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Cronicile nu au aparținut numai domnitorilor, nu au fost dedicate doar provinciilor românești, ci s-au scris și din viața unor așezări umane, așa cum ar fi unele comune, sate sau zone deosebite.
În prezent așa se poate motiva intenția binevenită ca „Revista Locală” să prezinte periodic o filă de cronică din istoria orașului Târgul Bujor. Totul cu bună știință pentru cei veniți în Târgul Bujor, dar mai ales pentru tineretul nostru care nu cunoaște nimic din trecutul scestei așezări.
TÂRGU BUJOR – FILE DE ISTORIE LOCALĂ
Cine citește cronica aceste așezări, va întâlni pentru prima dată numele Bujor, în anul 1775, cu care este notată moșia dintre cele două pâraie, Covurluiul cu apă și Covurluiul sec.
Este vorba de moșia Bujorului situată la apus de Covurluiul cu apă, pe dealul cu același nume, acoperit odinioară cu o pădure de stejari seculari, la poalele căreia bujorii așterneau un frumos covor de un roșu aprins, ce din ochi era cuprins. Numele acestei moșii vine, probabil, de la un întemeietor de neam.
După tradiție, bătrânii vorbeau de un haiduc Bujor, care a fost un personaj real. El își avea bordeiul unde a stat o vreme sub poala dealului din spatele fostei clădiri a școlii medii.
Din punct de vedere istoric, clarificări cu privire la denumire îl dă Hrisovul din 21 iulie 1776 prin care Grigore Alexandru Ghica Voievod, Domnul Țării Moldovei, întărește mărturia hotarnică a moșiei Bujor din ținutul Covurlui, făcută de boerul Ioan Negre Căpitan la leatul 1777 Iunie 6. În această hotarnică, se lămurește că moșia Bujor, mai înainte aparținea la 3 bătrâni: bătrânul Harmandocan, bătrânul Bonită, bătrânul Lupu lui Bujor, era inițial împărțită în trei părți, deținute de trei răzeși.
Mărturia hotarnică delimitează fiecare bătrân (parte de moșie), care aparținea fiecărui răzeș dintre cei trei. Bătrânu Lupu lui Bujor era partea de apus a moșiei, cuprinsă între moșia Vârleaza, și Pitaroaia (Umbrărești); pe înțelesul tuturor, Dealul Bujorului.
Revenind la numele „Bujor”, se poate afirma, că un răzeș Bujor este întemeietor, iar Lupu lui Bujor este un urmaș al său. Pe acest trup de moșie, la 26 iulie 1776, exista cătunul Lupu lui Bujor care aparținea de satul Golășei. Moșia Bujor era un trup din moșia Golășei așa cum este menționată în hotarnica moșie Golășei în anul 1909.
Conform descrierii făcute în lucrarea Tezaur Toponimic al României, Moldova, pagina 1194, cătunul Lupu lui Bujor, a fost situat în spațiul dintre Banca Transilvania și Primăria orașului. În această zonă, după 68 de ani (1844) a luat ființă Târgușorul Golășei (Bujor). Se poate spune că Târgul Bujor își are începutul în cătunul Lupu lui Bujor.
Flori Rodica Tighici-Iacomi
Foto: Nicolae Bălcescu, Gheorghe Barițiu – www.wikipedia.ro
About Post Author
