Soiurile autohtone de  struguri pierdute

Câți dintre noi știu câte soiuri de struguri autohtoni avem în țară? Producătorii s-au orientat către soiurile din afara țării și au cam lăsat deoparte „tezaurul” românesc  viticol. Acum doar prin podgoriile producătorilor „de casă” care au moștenit via de la strămoși mai găsești soiuri precum: Gordin gurguiat, Berbecel, Samoveanca și multe altele.

Ca multe alte lucruri, ne-am uitat originile și încercăm să fim în rândul celor din afară, dar nu ne gândim nicio clipă că ne pierdem identitatea.

În ultimii ani au loc tot mai multe târguri dedicate vinului românesc, un lucru bun pentru promovarea producătorilor români, dar iar mă întorc la întrebarea mea: câte dintre vinurile prezente la salon sunt realizate din soiuri vechi românești? … Le numeri pe degete. 

Producătorii preferă să se „chinuie” cu aclimatizarea butucilor de vie aduși din Franța, Italia, Spania, etc. decât să planteze vechile soiuri românești care încet, încet se pierd. Singurele care luptă pentru supraviețuirea lor sunt Centrele de Cercetare atașate Universităților de Agronomie și Horticultură.

 

Uniunea Europeană a dat și dă bani pentru replantarea viței de vie, pentru creșterea arealului, dar nu îi interesează ce soi de viță plantezi, lucru greșit din punctul meu de vedere.

Avem o țară frumoasă, numai că noi ca nație ne pierdem identitatea, ne-am „chinezărit”, vrem ca toate să vină repede și bine, cu minimum de efort.

 

Și cum tot ce este bun și frumos în țara noastră, „vecinii” încearcă să ni-l fure și au și reușit în unele cazuri, așa s-a întâmplat și în cazul strugurelui Grasă de Cotnari. În literatura străină au apărut informații cum că Ștefan Cel Mare a adus la Cotnari soiul Furmint din Ungaria, iar Grasa de astăzi este o variantă rezultată din soiul Furmint. O informație total eronată! Majoritatea specialiștilor spun că acest soi, Grasa, s-a născut în inima Daciei, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia. Se presupune că are origini comune cu soiul Furmint, cele două soiuri făcând parte din același grup. Ipoteza originii comune este confirmată nu numai de asemănările morfologice, dar și de faptul că în prezent se mai găsesc răzlețe răspândite în podgoria Alba Iulia. Din Alba, soiul Grasă a ajuns la Cotnari unde a găsit terroir-ul potrivit, soiul Furmint a ajuns în Ungaria în podgoria Tokay.  O alta variantă la fel de susținută este faptul că soiul era cultivat pe teritoriul actual al podgoriei Cotnari la 1400, eliminând ipoteza că soiul a fost adus de Ștefan Cel Mare.

 

Pe dealul Cătălina din zona Cotnari încă acum 2500 de ani exista o cetate puternică, iar descoperirile din interiorul cetății au adus argumente convingătoare despre cultura viței de vie de pe vremea lui Burebista. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza vinurile de la Cotnari au participat pentru prima dată la un concurs internațional la Paris, Grasa de Cotnari câștigând distincția supremă.

 

 

Concluzia este că avem soiuri autohtone bune care se bat cu vinurile străine la concursurile internaționale, iar noi ar trebui să ne mândrim cu ele și să încurajăm plantarea soiurilor pur românești.

 

Iată o listă cu câteva dintre cele mai cunoscute soiuri autohtone de struguri pentru vin:

Alb românesc, Ardeleanca, Armaş, Băbească neagră, Băşicată, Bătută neagră, Berbecel, Braghină, Cabasmă albă, Cabasmă neagră, Cârcioasă, Cioinic, Crâmpoşie, Creaţă, Cruciuliţa, Fetească albă, Fetească neagră, Fetească regală, Frâncuşă, Galbenă de Odobeşti, Galbenă uriaşă, Gordan, Gordin, Gordin gurguiat, Grasă de Cotnari, Iordană, Majarcă albă, Mustoasă de Măderat, Negru de Căuşani, Negru mare, Negru moale, Negru românesc, Negru vârtos, Om rău, Ovis, Pârciu, Plăvaie, Rară albă, Samoveanca, Tămâioasă românească, Tâmâioasă (busuioacă) de Bohotin,Vulpea, Zemoasă, Zghihară.

 

 

Inginer somelier,

Zenaida Costea- Savin

Împărtășește dragostea

Leave a Reply

Like our facebook page to receive future updates.