Tatiana Scurtu Munteanu poeta din Basarabia, îndrăgostită de meleagurile bereștene

pasted image 0 (20)

Născută în Călărași, Republica Moldova, Tatiana Scurtu Munteanu a venit acum douăzeci de ani în România pentru a urma cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. În anii de liceu, l-a cunoscut pe viitorul soţ, care este gălăţean. S-au căsătorit la un an de la terminarea liceului şi s-au mutat în Galaţi, orașul natal al acestuia. Aici și-a continuat studiile urmând cursurile Facultății de Drept, apoi ale Facultății de Litere, obținând şi un masterat în Teoria și Practica textului.    

 După finalizarea studiilor a ajuns, în urma unui concurs, profesor de Limba și literatura română la Liceul Tehnologic „Paul Bujor” din Bereşti, unde a fost titulară cinci ani, până în toamna anului 2019 când valurile vieții au purtat-o spre alte ținuturi. Despre timpul petrecut ca profesor la Berești, Tatiana mărturisește:
 

“Am avut șansa de a veni la Berești, imediat după terminarea studiilor, astfel încât am lucrat în primii mei ani de învățământ cu niște copii frumoși de la care am avut și eu multe de învățat. Educația este un domeniu fascinant, în care îi descoperim pe elevi și apoi pe noi înșine. Ne modelăm deopotrivă. Le mulțumesc tuturor colegilor mei de la Berești pentru căldura, sinceritatea și omenia cu care m-au primit alături de ei, m-au ajutat, m-au sprijinit și mi-au fost alături în toate proiectele realizate. Aici mi-am creat un punct de reper al profesionalismului la care mă raportez în fiecare zi când intru într-o școală. Mi-e dor și cred că vom mai avea a ne spune și a săvârși lucruri minunate împreună!”

Cariera de profesor i se potrivește într-adevăr ca o mănușă, căci este un om dedicat profesiei, care a obținut cu elevii săi rezultate frumoase la examene și diverse concursuri, dar este mai mult de atât. Scrie poezie de când se știe și a început să-și publice versurile încă din perioada liceului. Astăzi, este câștigătoare a zeci de premii literare, naţionale şi internaţionale, a fost publicată în numeroase antologii și autoare a mai multor volume de poezii: Paralelismul singurătăţii (2013), Râuri, voi, ce despărțiți (2013), Mănăstirile din gânduri (2016), Ca în cer (2017),  Aripi de albastru (2019).   

Vom publica, începând cu acest număr al revistei, câteva dintre versurile sale pline de sensibilitate și emoție, pe care ni le-a oferit cu drag.

A consemnat,

Ana-Maria Băican

Împărtășește dragostea

Leave a Reply

Like our facebook page to receive future updates.