Poezii Mihai Talașman
Geneza pustiurilor
Dumnezeu ne-a dăruit clipele,
fire de nisip în jurul cărora
scoicile de mărgăritar
zămislesc perle.
Ce ușor le pierdem printre degete, noi oamenii …
Câtă risipă!
Tocmai de aceea,
Pământul are
atâtea nesfârșite pustiuri de nisip.
Introspecție
M-am uitat în mine
ca-ntr-o fântână adâncă, adâncă; ochiul de apă mai licărește, încă;
dar, gunoaiele-adunate și
apa
stătută de-o vreme
început-au să pută…
Cine, sau ceva mai curăța,
sau va rămâne așa
cu mirosul putred și greu
fântâna sufletului meu?
About Post Author
