EDUCAȚIA ECOLOGICĂ – EDUCAȚIE PENTRU VIITOR

„A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de amenințate azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii”.

 

Natura este mediul în care-și desfășoară funcțiile vieții toate organismele în strânsă corelație cu factorii abiotici, sub controlul unor legi stricte și într-un echilibru perfect. Acest echilibru este afectat numai atunci când intervine specia înzestrată cu gândire și conștiință, omul, care nu se mulțumește întotdeauna cu ceea ce-i oferă natura și o modifică în folosul său.

Aceste intervenții iraționale ale omului în natură cu scopul satisfacerii unor necesități personale – pătrunderea civilizației în mijlocul naturii-, a dus la modificări radicale ale ecosistemelor naturale, dar și asupra omului, motive de îngrijorare referitoare la viitorul vieții pe pământ.

Este demonstrat deja matematic, deși sunt mulți cei ce nu vor să vadă sau să audă, că în ritmul actual de consum și dezvoltare, planeta Pământ – „Planeta albastră”– cum i se mai spune, nu va mai fi un loc la fel de prietenos pentru copiii noștri. Se impune azi, mai mult decât oricând, ca educația ecologică să se realizeze începând cu preșcolarul și terminând cu adultul.

Școala încearcă să deschidă mințile, să schimbe mentalitățile și comportamentul elevilor referitor la consum, economie, mediu.

Deșeurile reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile și refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicată metodă pentru reintroducerea în circuitul economic.

Elevii noștri sunt educați în spirit ecologic, iar acest lucru va modifica mentalitatea actuală, conform căreia, rezolvarea problemei deșeurilor, nu este doar responsabilitatea autorităților, eventual a organizațiilor neguvernamentale de mediu.

O activitate ce se poate realiza în orice școală este colectarea de hârtie. Prin această activitate elevii, ar trebui să cunoască cel mai bine importanța hârtiei, fără de care nu există cărți, caiete, reviste, manuale, etc. Trebuie să descopere că hârtia poate fi refolosită, înțelegând drumul dus – întors al acesteia și, că în timp, fără importanța care i se cuvine, poate fi epuizată.

Un cotidian de mare tiraj, folosește 3000 mc lemn, adică 1500 de arbori cu vârsta de 50 de ani, pentru producerea a 700 de pungi de hârtie este nevoie de un copac de 15 ani. La reciclarea energiei se folosește mai puțină energie și apă decât la fabricarea hârtiei din arbori, poluarea atmosferică este redusă cu 75 % pentru fiecare tonă de hârtie produsă din hârtie reciclabilă și nu din lemn și multe altele.

Altfel spus, reciclând hârtie salvăm pădurile, reducem poluarea atmosferică și învățăm să avem grijă de noi înșine și de mediul înconjurător.

Prin reciclarea unei tone de hârtie salvăm 20 de copaci.

Ar trebui să plantăm fiecare, 2-3 copaci anual și în același timp să reciclăm 70 kg de hârtie anual.

Se impune cu necesitate și la noi în comunitate, amenajarea unui centru care să strângă maculatura și, dacă se va înființa un asemenea centru, sunt convinsă că elevii noștri vor iniția acțiuni de colectare a publicațiilor, revistelor, caietelor folosite, vor conștientiza problemele de mediu și sănătate cauzate de aruncarea la gunoi a hârtiei, rolul pe care îl are fiecare din noi la atenuarea acestor probleme, aplicând soluții simple, diminuând impactul negativ al deșeurilor asupra mediului.

Să sperăm că recuperarea deșeurilor menajere va deveni probabil un reflex în rândul românilor, chiar dacă este un proces de durată.

O altă modalitate prin care elevii și nu numai pot să contribuie la sănătatea mediului, este la îndemâna tuturor – să luăm atitudine împotriva celor care nu manifestă un comportament ecologic, referitor la regulile elementare de depozitare a deșeurilor menajere, aruncate la voia întâmplării pe suprafața solului, contribuind la poluarea acestuia, a apelor, aerului.

Cine nu a văzut, în localitate, la marginea drumului, în păduri sau în împrejurimi, un teren urât încărcat cu gunoaie care infestează solul? Un teren cu gunoaie urât mirositoare poate deveni un mediu de viață prielnic pentru muște, rozătoare, focare de infecție pentru oameni și surse de poluare gravă a solului.

Toată lumea iubește natura! Așa se face că natura devine acel „colț de rai” în care ne dorim să ne petrecem timpul liber.

Deseori, în urma acestor ieșiri, oamenii lasă în urmă mormane de gunoaie. Se întorc la casele lor mulțumiți că au fost la „iarbă verde„ dar fără să fi observat iarba, copacii, fără să fi ascultat foșnetul pădurii, susurul izvorului, cântecul păsărilor. Ignoranți și grosolani, lipsiți de cele mai elementare reguli ale ABC-ului comportamentului ecologic, unii împrumută scena naturii doar pentru spectacolul grotesc.

Care prieten ar tolera un astfel de coportament în propria casă?

Luând în considerație cele menționate mai sus, se poate concluziona că fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiții de viață locuitorilor de mâine ai Terrei.

Pericolul contaminării cu reziduuri aruncate poate să dispară dacă manifestăm un elementar bun simț în relația om – natură, dacă înțelegem că parcurile, străzile, nu sunt coșurile noastre de gunoi. Există locuri special amenajate!

Să iubim copacii, să-i protejăm și să-i salvăm! Mai puțină hârtie risipită, mai mult oxigen, mai multă verdeață, un mediu mai sănătos!

Director,

Școala Gimnazială nr. 2 “Grigore Hagiu”, Târgu Bujor,

Vintilă Geta

 
Împărtășește dragostea

Leave a Reply

Like our facebook page to receive future updates.